2000
Governu tranzitóriu Untaet (United Nations Transitional Administration In East Timor) nian, Administrasaun Tranzitória Nasoins Unidas iha Timor-Leste) nian.
Dia 22 fulan-janeiru 2000
Untaet deside osan dollar amerikanu nu’udar osan ofisiál ba períodu tranzitóriu. CNRT (Conselho Nacional da Resistência Timorense) simu desizaun ida-ne’e.
Dia 31 fulan-janeiru 2000
Komisaun Indonézia nian kona-ba direitus umanus iha Timor-Leste ne’ebé harii iha fulan-setembru tinan 1999 remata relatóriu. Dokumentu ko’alia pormenorizadamente kona-ba agresaun sira ne’ebé akontese no subliña kona-ba Ezérsitu indonéziu ninia responsabilidade. Komisaun ne’e deklara katak faktu sira-ne’e hanesan krime kontra umanidade.
Dia 9 fulan-fevereiru 2000
Forsa portugeza tun iha Timor-Leste dala uluk desde tinan 1975.
Dia 12 fulan-fevereiru 2000
Prezidente Portugál nian – Jorge Sampaio vizita Timor-Leste ba dala uluk.
Dia 17 fulan-fevereiru 2000
Sekretáriu Jerál ONU nian – Kofi Annan vizita Timor-Leste.
Dia 23 fulan-fevereiru 2000
Komandante Interfet nian – Peter Cosgrove ho Sérgio Vieira de Mello hamutuk Xanana Gusmão ho Bispu Belo ninia prezensa halo asinatura iha serimónia Interfet (The International Force East Timor, Forsa Internasionál ba Timor-Leste) entrega autoridade ba Untaet. Interfet sai no PKF (Peace Keeping Force, Forsa Manutensaun Pás nian) hahú operasaun.
Dia 29 fulan-fevereiru 2000
Prezidente Indonéziu – Abdurahman Wahid (Gus Dur) vizita Timor-Leste halo akordu atu estabelese amizade entre nasaun rua. Iha ninia diskursu públiku, Gus Dur akompaña husi Xanana, aprezenta deskulpa ba povu timoroan ba buat aat hotu ne’ebé akontese iha pasadu.
Dia 27 fulan-marsu 2000
Untaet loke Akademia Polísia Timor-Leste iha Díli ho kandidatu na’in 50 hahú treinu iha fulan tolu ninia laran.
Dia 22-25 fulan-abríl 2000
Primeiru-Ministru Portugál – António Guterres vizita Timor-Leste ba dala uluk.
Dia 29 fulan-abríl 2000
Korreiu hahú loke. Ofisialmente hahú servisu postál iha Timor-Leste, entre Díli ho Baucau, no internasionalmente liuhosi Darwin (Austrália). Selu doméstiku 10 $ (sentavu amérika) no selu internasionál 50 $.
Fulan-maiu 2000
Untaet estabelese prosesu justisa nian ba ‘krime grave’ sira.
Dia 15 fulan-maiu 2000
Xanana loke Konferénsia CNRT nian ba rekonstrusaun Timor-Leste nian, ida-ne’ebé rezulta ho planu ba dezenvolvimentu iha futuru no halo akordu ho Untaet ba ‘timorizasaun’ administrasaun tranzisionál nian.
Dia 15-20 fulan-maiu 2000
Konferénsia-Jerál ba Kuadru Fretilin nian iha Díli, ida-ne’ebé ba dala uluk reprezentante sira mai husi distritu 13 no militante sira iha diáspora ho totál delegadu na’in 1250.
Fulan-maiu klaran
Udan boot. Iha Timor Osidentál populasaun Betun besik fronteira emar na’in 5000 efetuadu tanba bee-sa’e (inundasaun). Halo refujiadu Timor-Leste mate liu na’in 100. Distritu balu iha Timor-Leste hanesan Suai, Viqueque, Baucau, Viqueque no Lautém sofre tanba udan boot.
Dia 20 fulan-juñu 2000
Iha fronteira loro-monu, ofisiu Austrália husi PFK hetan atake husi grupu milísia.
Dia 12 fulan-jullu 2000
Graduadu na’in 50 husi koléjiu polísia nian okupa kargu hanesan ofisiál polisiál.
Dia 15 fulan-jullu 2000
Konstituisaun ba governu mistu (Untaet/Timorense).
Dia 17 fulan-jullu 2000
ETTA (East Timor Transitional Administration, Administrasaun Tranzitória Timor-Leste nian) kompostu husi timoroan na’in 4 no reprezentante Untaet na’in 4 realiza primeira reuniaun iha Dili.
Dia 24 fulan-jullu 2000
Soldadu PKF ida ho idade 24 husi Nova Zelándia, mate iha funu hasoru milísia iha Nana, kilómetru ida husi fronteira (Suai). Ida-ne’e dala uluk tropa PKF mate iha Timor-Leste.
Dia 25-26 fulan-jullu 2000
Iha reuniaun ASEAN (Association of South East Asian Nations, Asosiasaun Nasaun sira Sudeste Aziátiku nian) ne’ebé Xanana no Ramos-Horta husi CNRT ho Sérgio Vieira de Mello husi Untaet hola parte hanesan konvidadu. ASEAN iha vontade atu suporta rekonsiliasaun no rekonstrusaun iha Timor-Leste.
Dia 20 fulan-agostu 2000
Falintil (Forças Armadas de Libertação Nacional de Timor-Leste) selebra aniversáriu ba dala-25 iha Aileu, ida-ne’ebé komunidade internasionál mós hola prezensa.
Dia 21-30 fulan-agostu 2000
Kongresu Nasionál CNRT nian atu halo reorganizasaun no redefinisaun. CNRT troka ninia naran ba CNRT/CN (Congresso Nacional). Xanana Gusmão re-eleitu nu’udar prezidente husi delegadu sira besik na’in 400. Xanana Gusmão lidera selebrasaun ba aniversáriu referendu dahuluk no rezigna an nu’udar Komandante Falintil.
Dia 4 fulan-setembru 2000
Aniversáriu ba dala uluk anunsiamentu kona-ba rezultadu referendu nian ne’ebé komemora hanesan loron vitória nian.
Dia 6 fulan-setembru 2000
Iha Atambua (Timor Osidentál), ema besik na’in 5000 husi grupu milísia oho pesoál internasionál na’in 3 husi UNHCR (United Nations High Commissioner for Refugees, Alto Comissariado das Nações Unidas para os Refugiados). Ema liu na’in 400 maka voluntáriu ba serbisu umanitáriu hodi ajuda refujiadu sai husi Timor Osidentál.
Fulan-outubru 2000
Reuniaun ba Parlamentu Nasionál dahuluk ida. Konsellu-Nasionál jura ba ema timoroan na’in 36. Xanana hetan votu nu’udar oradór. Estabelesimentu polísia nasionál iha Untaet nia okos.
Dia 23 fulan-outubru 2000
Kriasaun ba Administrasaun Tranzitória ida-ne’ebé konstitui husi timoroan hotu.
Dia 12 fulan-novembru 2000
Komemorasaun ba aniversáriu Masakre Santa Cruz no delegasaun Konsellu-Seguransa ONU nian to’o iha Díli halo vizita loron haat iha Timor-Leste no Timor Indonéziu.
Dia 21-23 fulan-novembru 2000
Reuniaun nasaun doadór sira ba Timor-Leste iha Díli hodi ko’alia kona-ba Forsa Defeza Nasionál nian.
2001
Dia 2 fulan-janeiru 2001
Lider milísia nian Eurico Guterres komesa ba tama Tribunál Jakarta nian.
Dia 22 fulan-janeiru 2001
Prezidente Brazíl – Fernando Henrique Cardoso vizita Timor-Leste. Loron ida depois nia ba vizita Jakarta hodi hasoru Prezidente Wahid ho Vise-Prezidente Megawati atu ko’alia kona-ba suporta ba Timor-Leste.
Dia 22-23 fulan-janeiru 2001
José Ramos-Horta no Marí Alkatiri vizita dala uluk ba Jakarta nu’udar membru gabinete tranzisionál.
Dia 25 fulan-janeiru 2001
Milísia mane ida pro-indonézia ho idade 22, tama ba kadeia tinan 12 husi Tribunál Distritál Díli tanba oho ativista pro-independénsia iha Maliana, iha loron 8 fulan-setembru 1999. Ema ne’e hatete katak militár indonéziu haruka nia hodi oho ativista ne’e. Ida-ne’e kazu primeiru ba milísia ida hetan sentensa.
Dia 1 fulan-fevereiru 2001
Falintil muda F-FDTL (Falintil – Forças de Defesa de Timor-Leste) Taur Matan Ruak sai nu’udar brigadeiru-jenerál. Momentu ne’ebá militár hamutuk iha na’in 650. Eis-Falintil besik 750 maka la tama ba membru FDTL no komesa sai ema sivíl.
Dia 5 fulan-fevereiru 2001
Televizasaun Timor-Leste komesa halo programa inklui mós ho programa BBC (British Broadcasting Corporation, Koorporasaun Británika Rádiu-difuzaun nian), RTP (Rádio e Televisão de Portugal) no notísia iha lian tetum.
Dia 22 fulan-fevereiru 2001
Ró-funu Kristy Wilsbar eskuadra dahitu sai husi EUA (Estadus Unidus Amérika) to’o iha ponte-kais Díli. Ró-funu ne’e hela iha Díli durante loron tolu atu fó ajudu umanitáriu.
Dia 24 fulan-fevereiru 2001
Konflitu naruk ida akontese iha Uatu-Lari ho Viqueque tanba problema kona-ba rai, komesa iha prosesu ba rezolve tuir regulamentu ho planeamentu mediasaun nian. Konflitu ne’e atu hanesan filafali ida-ne’ebé akontese iha tempu uluk dékada 1940 nain.
Dia 7 fulan-marsu 2001
Joven na’in tolu hetan detidu tanba hakarak halo atake ba Xanana durante konferénsia iha Díli. Iha Baucau ema ataka karreta governu tranzisionál Baucau nian no sunu meskita ida.
Dia 12 fulan-marsu 2001
Iha Viqueque ema barak sunu uma sanulu, ema na’in rua maka mate no na’in 600 sai refujiadu.
Dia 16 fulan-marsu 2001
Ema sira ne’ebé iha direitu atu ba vota, komesa ba rejista iha Asembleia-Konstituinte iha loron 30 fulan-agostu 2001.
Dia 2 fulan-abríl 2001
Karik milísia sira tiru besik vila ida iha fronteira. Rezulta feto ida kanek no mate liutiha loron haat.
Dia 8 fulan-abríl 2001
Brigadeiru-Jenerál Taur Matan Ruak vizita Koreia Súl durante semana ida hodi observa mós fronteira entre Koreia Súl ho Koreia Norte.
Dia 9 fulan-abríl 2001
Manuel Carrascalão eleitu hanesan lider ba CN (Conselho Nacional).
Dia 23 fulan-abríl 2001
Governu indonéziu estabelese tribunál Ad Hoc iha iha Jakarta atu halo julgamentu ba krime sira depoizde Referendu 1999.
Dia 30 fulan-abríl 2001
Tribunál Distritál iha Jakarta Utara (Indonézia) hatama Eurico Guterres ba kadeia durante fulan neen.
Dia 7 fulan-maiu 2001
Komisaun eleitorál independente komesa rejistu partidu polítiku sira iha Timor-Leste.
Dia 9 fulan-maiu 2001
Koronél Andrew Pranket nu’udar membru ida husi departamentu intelijénsia australiana ne’ebé serbisu iha Timor-Leste hatete sai ba jornál no televizaun australiana katak governu australianu labele halo buat ida atu hapara Masakre Maliana depois referendu, maski Governu Austrália nian hetan informasaunklaru katak masakre atu akontese iha-ne’ebá. Ministru Negósiu Estranjeiru Austrália nian – Alexander Downer nega informasaun hirak-ne’e.
Dia 16 fulan-maiu 2001
Xanana no Ramos-Horta vizita EUA iha loron 5 nian laran. Hasoru malu ho Sekretária EUA nian – Colin Powel iha Washington DC. Governu EUA nian promete atu fó suporta ba Timor-Leste. Sira mós vizita Nasoins Unidas no loron 18/5 hasoru malu ho Henry Kissinger.
Dia 5-7 fulan-juñu 2001
Konferénsia estraordinária ida-ne’ebé CNRT/CN ofisialmente hakotu.
Dia 9 fulan-juñu 2001
Serimónia ba disolusaun plataforma komún CNRT/CN nian.
Dia 21 fulan-juñu 2001
Serimónia ba graduasaun sira dahuluk ne’ebé simu treinu ba FDTL iha Aileu. Husi soldadu na’in 650, ema na’in 250 de’it maka hetan postu.
Dia 5 fulan-jullu 2001
Surat akordu kona-ba dezenvolvimentu mina no gás iha área ‘Zone of Cooperation’ (ZOC) Tasi-Timór nian asina entre Timor-Leste ho Austrália. Timor-Leste simu 90% husi rikeza gás no mina.
Kestaun boot ida maka lider Timor-Leste nian simu área ZOC ne’e, tanba ida-ne’e ilegál husi kontratu Timor Gap Treaty nian entre Indonéziu ho Austrália iha períodu okupasaun indonézia. Naran ZOC muda ba JPDA (Joint Petroleum Development Fund, Área Conjunta de Dezenvolvimento do Petroléo). Kestaun bázika tanba Timor-Leste no Austrália nunka ko’alia kona-ba fronteira Timór nian.
Dia 5-6 fulan-jullu 2001
Soldadu FDTL sira la’o to’o iha sentru ba treinamentu foun iha Metinaro (Díli).
Dia 8 fulan-jullu 2001
Serimónia hodi asina ‘Pacto da Unidade Nacional’. Partidu polítiku na’in 14 husi 16 maka envolve. Sira halo juramentu atu labele uza violénsia iha kampaña ba eleisaun.
Dia 10-15 jullu 2001
Realiza 1º Kongresu Nasionál Estraordinária Fretilin nian ida-ne’ebé Lu-Olo eleitu ba Prezidente Fretilin nian no Marí Alkatiri ba Sekretáriu Jerál.
Dia 13 fulan-jullu 2001
Governu RDTL harii CAVR (Comissão de Acolhimento, Verdade e Reconciliação) ho objetivu atu buka-hatene kona-ba akontesimentu sira husi loron 25 fulan-abríl tinan 1974 to’o 25 fulan-outubru tinan 1999. Mandatu prinsipál maka buka lia-loos kona-ba violasaun direitus umanus, enkoraja povu timoroan atu rekonsilia ba malu no reabilita vítima sira-nia dignidade.
Dia 15 jullu- 28 fulan-agostu 2001
Kampaña ba eleisaun Asembleia-Konstituinte nian husi partidu 16 ho kandidatu independente 1.
Dia 23 fulan-jullu 2001
Timor-Leste tama hanesan observadór iha Konferénsia Internasionál ASEAN nian.
Dia 20 fulan-agostu 2001
Falintil selebra aniversáriu ba dala-26 iha Díli. Soldadu FDTL sira la’o husi Santa Cruz ba to’o Katedrál Díli.
Dia 30 fulan-agostu 2001
Loron ba eleisaun atu hili membru Asembleia-Konstituinte nian. Ida-ne’e nu’udar eleisaun demokrátika ba dala uluk iha Timor-Leste. Ema ne’ebé halo parte to’o 91,3%.
Dia 6 fulan-setembru 2001
Anunsia kona-ba rezultadu eleisaun nian. Fretilin manán votu 57.4% ho kadeira 55 husi 88.
Fretilin (Frente Revolucionário de Timor-Leste Independente) – 55
PD (Partido Democrático) – 7
ASDT (Associação Social Democrata Timorense) – 6
PSD (Partido Social Democrata) – 2
PPT (Partido do Povo de Timorense) – 2
PDC (Partido Democrata Cristão) – 2
UDT (União Democrática Timorense) – 2
KOTA (Klibur Oan Timor Aswai’in) – 2
PNT (Partidu Nacionalista Timorense) – 2
UDC/PDC (União Democrática Cristã/Partido Democrata Cristão de Timor) -1
PST (Partido Socialista de Timor) – 1
PL (Partido Liberal) – 1
Independente – 1
Deputadu na’in 88 ne’ebé eleitu hahú konstituisaun no na’in 24 maka hola parte iha Konsellu Ministru Timor-Leste nian hodi harii Segundu Governu Tranzitóriu nian.
Xanana simu onda foun husi refujiadu timoroan sira ne’ebé fila husi Timor Osidentál inklui mós apoiante barak husi grupu milísia anti-independénsia nian.
Dia 12 fulan-setembru 2001
Sérgio Vieira de Mello, Xanana Gusmão no José Ramos-Horta hasoru prezidente Indonézia, Megawati Sukarnoputri iha Jakarta ba dala uluk bainhira nia asume ninia kargu iha Jakarta.
Dia 15 fulan-setembru 2001
Asembleia-Konstituinte komesa halo konstituisaun foun.
Dia 20 fulan-setembru 2001
Sérgio Vieira de Mello anunsia membru segundu gabinete tranzitóriu. Membru hotuhotu timoroan.
Dia 11 fulan-dezembru 2001
Asembleia-Konstituinte deside simu lian portugés ho lian tetun nu’udar lian ofisiál ba Timor-Leste nian.
Foto: Selo de Timor-Leste.

Leave a Reply